Cât de adevărate sunt datele de expirare de pe ambalajele alimentelor?

Focarul de listeria din statul american Florida a dus până acum la cel puțin un deces, 22 de spitalizări și o retragere de pe rafturi a unor produse alimentare.

Oamenii ajung să se infecteze cu listeria sau listerioză în urma consumului de alimente contaminate cu bacterii din sol, carne insuficient gătită sau produse lactate care sunt crude sau nepasteurizate. Listeria poate provoca convulsii, comă, avort spontan și malformații congenitale. Este, de asemenea, a treia cauză de deces prin toxiinfecție alimentară în SUA.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Evitarea pericolelor alimentare este motivul pentru care oamenii verifică adesea datele de expirare de pe ambalajele alimentelor. Mesajele puse pe diferitele produse alimentare cuprind o gamă amețitoare de expresii: „cel mai bine de”, „se folosește până la”, „cel mai bine dacă a fost folosit înainte”, „cel mai bine dacă este folosit de”, „proaspăt garantat până la”, „înghețat până la” și chiar o etichetă „născut pe” aplicată unei beri.

Oamenii consideră că ele sunt date de expirare sau data la care un aliment ar trebui să ajungă la gunoi. Dar aceste date nu au nimic de-a face cu momentul în care mâncarea expiră sau devine mai puțin sigură de consumat. Un sistem de datare a produselor bazat pe o abordare științifică ar putea face mai ușor pentru oameni să diferențieze alimentele pe care le pot mânca în siguranță de cele care ar putea fi periculoase.

O confuzie cu un preț prea mare

Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite raportează că, în 2020, în gospodăriile americane s-a cheltuit în medie 12% din venit pe alimente. Dar multe alimente sunt pur și simplu aruncate, în ciuda faptului că sunt perfect sigure pentru a fi mâncate. Centrul de Cercetare Economică USDA raportează că aproape 31% din toate alimentele disponibile nu sunt niciodată consumate. Prețurile mari  la alimente fac ca problema risipei să pară cu atât mai alarmantă.

Sistemul actual de etichetare a alimentelor poate fi de vină pentru o mare parte din deșeuri. FDA raportează că, referitor la confuzia consumatorilor cu privire la etichetele produselor că aceasta este probabil responsabilă pentru aproximativ 20% din alimentele irosite în casă, costând aproximativ 161 de miliarde de dolari pe an. Este logic să credem că etichetele cu date sunt acolo din motive de siguranță, deoarece guvernul federal aplică reguli pentru includerea informațiilor despre nutriție și ingrediente pe etichetele produselor alimentare.

Aprobată în 1938 și modificată în mod continuu de atunci, Legea privind alimentele, medicamentele și cosmeticele impune etichetelor alimentelor să informeze consumatorii despre compoziția nutrițională și ingredientele din alimentele ambalate, inclusiv cantitatea de sare, zahăr și grăsimi pe care le conține. Cu toate acestea, datele de pe acele pachete de alimente nu sunt reglementate de Food and Drug Administration. Mai degrabă, vin de la producători de alimente. Și s-ar putea să nu se bazeze pe știința siguranței alimentare, indică Science Alert.

Mai multe interpretări

Un grup din industrie, Institutul de Marketing al Alimentelor și Asociația Producătorilor și Bacăniilor, sugerează că membrii săi marchează alimentele cu mesajul „cel mai bine dacă sunt folosite până la” pentru a indica cât timp alimentele sunt sigure pentru a fi consumate și „utilizați până” pentru a indica când alimentele devin nesigure.

Dar folosirea acestor semne mai nuanțate este voluntară. Și, deși recomandarea este motivată de dorința de a reduce risipa alimentară, nu este deocamdată clar dacă această recomandare a avut vreun impact.

Un studiu comun al Harvard Food Law and Policy Clinic și al National Resources Defense Council recomandă eliminarea datelor destinate consumatorilor, invocând potențiala confuzie și risipă. În schimb, cercetarea sugerează că producătorii și distribuitorii folosesc date de „producție” sau „ambalare”, împreună cu datele de „vânzare până la”, destinate supermarketurilor și altor comercianți cu amănuntul. Datele ar indica comercianților cu amănuntul cât de mult timp un produs va rămâne la calitate înaltă.

Formula științifică

Laptele praf pentru sugari este singurul produs alimentar cu o dată de „utilizare” care este atât reglementată de guvern, cât și determinată științific. Este testată în mod obișnuit în laborator pentru contaminare. Dar laptele praf pentru sugari este supus și unor teste nutriționale pentru a determina de cât timp au nevoie nutrienții – în special proteinele – pentru a se descompune. Pentru a preveni malnutriția la bebeluși, data de expirare de pe laptele praf indică momentul în care produsul nu mai este nutritiv.

Nutrienții din alimente sunt relativ ușor de măsurat. FDA face deja acest lucru în mod regulat. Agenția emite avertismente producătorilor de alimente atunci când conținutul de nutrienți enumerat pe etichetele lor nu se potrivește cu ceea ce găsește laboratorul FDA. Studiile microbiene sunt de asemenea, o abordare științifică a etichetării semnificative a datelor pe alimente. În laboratorul nostru, un studiu microbian ar putea implica lăsarea unui aliment perisabil să se strice și măsurarea câte bacterii cresc în el în timp.

Oamenii de știință fac, de asemenea, un alt tip de studiu microbian, urmărind cât de mult durează microbi precum listeria să crească la niveluri periculoase după ce adaugă în mod intenționat microbii în alimente pentru a urmări ceea ce fac, observând detalii precum creșterea cantității de bacterii în timp.

Vă mai recomandăm și:

Alimentele care vor deveni tot mai populare pe măsură ce Pământul se încălzește

Gata cu mâncatul compulsiv! Semnalul din creier care controlează consumul de alimente, descoperit

Genele ar putea fi „vinovate“ de poftele noastre. Cum determină ele ce alimente consumăm?

Ţările sărace nu pot cumpăra alimente din cauza sancţiunilor impuse de UE asupra Rusiei